Executarea lucrarilor de covoare asfaltice

 

 

EXECUTAREA  LUCRARILOR DE COVOARE ASFALTICE

                                              

1. SCOP

Prezenta procedură are drept scop descrierea modului de realizare a unui covor asfaltic (îmbrăcăminte asfaltică), conform documentelor tehnice de execuţie şi a reglementărilor privind calitatea lucrărilor.

2. DOMENIU DE APLICARE

            Prezenta procedură se aplică pentru realizarea covoarelor asfaltice.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

      4. DOCUMENTE DE REFERINTA

     Specifice nu sunt.

      5. INSTRUCTIUNEA

         

5.1.Generalitãţi

În prezenta procedură este prezentat succinct modul în care se realizează îmbrăcămintea asfaltică pentru drumuri.

5.2.Condiţii prealabile

•cunoaşterea amãnunţitã a documentaţiei scrise şi desenate, precum şi a standardelor şi normativelor în vigoare

•pregãtirea şi verificarea sculelor, echipamentelor şi utilajelor

•repartizarea sarcinilor şi instruirea personalului de execuţie

5.3.Conţinutul procedurii

5.3.1.Lucrãrile pregãtitoare sunt:

•întocmirea unui grafic de lucrãri

•aprovizionarea şi recepţia materialelor utilizate la relizarea lucrãrilor

5.3.2.Execuţia propriuzisã

a)Pregãtirea stratului suport.Înainte de aşternerea mixturii, stratul support de fundaţie trebuie bine curãţat. În cazurile în care straturile support au unprofil transversal necorespunzãtor sau denivelãri, se vor lua mãsuri de rectificare a acestora. Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne stratul de bazã, trebuie sã fie uscatã. Pe stratul support, înaintea executãrii mixturilor, se va aşterne stratul antifisurã din material geosintetic.

b)Amorsarea. La executarea îmbrãcãminţilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationicã cu ruipere rapidã. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în urmãtoarele cazuri :

•strat de bazã din mixturã bituminoasã pe strat suport din beton de ciment sau fundaţie pe piatrã spartã

•strat de legãturã pe stratul de bazã din mixturã bituminoasã

•strat de uzurã pe strat de legãturã când stratul de uzurã se executã la interval mai mare de trei zile de la execuţia stratului de legãturã. Dupã amorsare se aşteaptã timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

În funcţie de compactitatea stratului support, se va folosi un amorsaj de 0,3-0,5 Kg/m² bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sã fie de aşa naturã încât ruperea sã fie efectivã înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sã fie compatibil cu cel utilizat la utilizarea mixturii bituminoase. Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă maximală de 100 m.

c)Aşternerea.Punerea în opera a mixturilor asfaltice va trebui să fie efectuată cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fără sã producã segregarea lor, respectând profilele şi grosimile fixate prin planşele cuprinse în proiectul tehnic şi numai dupã ce a folosit drept aşternut materialul geosintetic.

5.4. Temperatura de aşternere

Aşternerea mixturilor bituminoase se face în anotimpul călduros, la temperaturi de peste 10^oC, în perioada martie-noiembrie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Execuţia trebuie întreruptã pe timp de ploaie.

Temperaturile mixturilor asfaltice trebuie sã aibã la aşternere şi la compactare, urmãtoarele valori, la liantul D56/80 :

Stratul	Aşternere	Compactare
		Început	Sfârşit
Strat bazã	140oC	130 oC	100 oC
Îmbrãcãminte	150 oC	140 oC	110 oC

Mãsurarea temperaturii va fi efectuatã din masa mixturii în buncãrul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv în timpul stabilirii modului de compactare pentru a se obţine compactitatea optimã. Mixturile bituminoase ale cãror temperaturã este sub cea prevãzutã în table, vor fi refuzate. Aceste mixturi se vor executa numai în şantier.

5.5. Grosimea stratului de aşternere

Punerea în operã a mixturilor asfaltice se face pentru:

•stratul de uzurã într-o singurã aşternere

•stratul de legãturã dintr-o singurã aşternere

•stratul de bazã într-una sau mai multe aşterneri succesive, funcţie de grosimea stratului şi de utilajele folosite.

5.7. Aşternerea

Mixtura asfalticã trebuie aşternutã continuuîn mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii, cât şi cel al afânãrii, dar numai dupã aşternerea materialului geosintetic. Aşternerea se va face pe întreaga lãţime a cãii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, antreprenorul va propune dirigintelui de şantier lãţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale.

Grosimea maximalã a materialelor rãspândite printr-o singurã trecere este fixatã de consultant la propunerea antreprenorului. Viteza de aşternere cu finisorul trebuie sã fie adaptatã la cadenţa de sosire a mixturilor de la staţie, şi cât se poate de constantã ca sã se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sã dispunã de un lucrãtor calificat pentru a corecta imediat dupã aşternere şi înainte de orice compactare denivelãrile flagrante cu ajutorul unui support de material proaspãt, depus cu grijã în faţa lopeţii. În buncãrul utilajului de aşternere trebuie sã existe în permanenţã suficientã mixturã pentru a se evita o rãspândire neuniformã a materialului.

5.8. Rosturi longitudinale şi transversale

Rosturile longitudinale şi transversale trebuie sã fie foarte regulate şi etanşe.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui ncicodatã sã se gãseascã suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dacã acesta din urmã este în stratul de legãturã sau în stratul de bazã, realizat din mixtura asfalticã sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar totodatã sã nu se gãseascã în urma roţilor. Rosturile separând mixturile bituminoase rãspândite de la o zi la alta, trebuia sã fie realizate în aşa fel încât sã asigure o tranziţie perfectã şi continuã între suprafeţele vechi şi cele noi. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel puţin un metru. Marginea benzii vechi va fi decupatã pe întreaga sa lãţime, eliminând o lungime de bandã de circa 50 cm. Suprafaţa proaspãt creatã prin decupare, va fi badijonatã ce emulsie de bitum exact înainte de realizarea benzii noi.

d)Compactarea.

•Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor şi aprobat de consultantul lucrãrii, dupã încercãrile de etalonare în timpul primelor zile ale punerii în operã. Aceste încercãri de etalonare, vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, consultantul purtând cere pe loc intervenţia unui laborator agreat, care sã efectueze în acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, încercãrile de compactitate, pe care le va considera necesare.

Urmare acestor încercãri, antreprenorul propune consultantului :

-sarcina fiecãrui utilaj

-planul de mers al fiecãrui utilaj, pentru a se asigura un numãr de treceri, pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului

-viteza de mers a fiecãrui utilaj

-presiunea de umflare a pneurilor (3-9 bari)

-temperatura de aşternere, fãrã ca aceasta sã fie inferioarã minimului fixat

•Metoda propusã va fi satisfãcãtoare, dacã se permite ca sã se atingã în cel puţin 95% din mãsurãtorile efectuate, procentul de 100% a densitãţii aparente obţinute în timpul studiului privind compoziţia mixturii ; cele 5% mãsurãtori necorespunzãtoare, nu vor trebui sã aibã o compactitate inferioarã lui 95% din densitatea aparentã. Numãrul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de numãrul punctelor de aşternere.

•Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executate ca sã se obţinã valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare. Compactarea are loc în lungul drumului, de la marginea spre ax, pe sectoarele în pantã, sau cu pantã transversalã unicã, se fectueazã de la marginea mai joasã spre cea ridicatã.

Compactorul trebuie sã lucreze fãrã şocuri, pentru a evita vãlurirea îmbrãcãminţii.

Suprafaţa stratului se va controla în permanenţã, micile denivelãri care apar pe suprafaţã se corecteazã dupã prima trecere a rulourilor compactoare, pe toatã lãţimea.

•La executarea în mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de bazã, compactarea se va efectua separat pentru fiecare strat în parte. Se va asigura o perfectã legãturã între straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat a cãrui suprafaţã trebuie sã fie uscatã şi curatã.

•Atelierul de compactare, conform reglementãrilor legale în vigoare, pentru îmbrãcãminţile bituminoase este alcãtuit din :

-compactor pe pneuri de 160 KN şi compactor cu rulouri netede de 120 KN

-numãrul de treceri pentru asigurarea compactãrii optime, va fi stabilit prin experimentãri preliminare pentru a se asigura un minim de 98% a gradului de compactare, conform metodei MARSHALL.

•Compactoarele cu pneuri vor trebuie echipate cu şorţuri de protecţie. Ele nu trebuie sã se depãrteze la mai mult de 50 m în spatele finisorului. Antreprenorul are obligaţia de a efectua încercãrile de etalonare şi de a supune spre aprobarea consultantului tehnologia de compactare.

•Se vor respecta prevederile STAS 174-2/1997.

e)Suprafaţarea

Pentru ca suprafaţa stratului suport sã satisfacã ea însãşi condiţiile de mai jos, denivelarea maximã mãsuratã pe un strat, sub rigla de 3 m, trebuie sã rãmânã în toate punctele inferioarã limitelor toleranţelor indicate mai jos :

Natura profilului	Denivelãri maxime (mm)
	Strat de bazã	Strat de legãturã	Strat de uzurã
Logitudinal	15	8	5
transversal	20	10	7

f)Tratarea suprafeţei

După executarea îmbrăcăminţilor, se procedează la închiderea porilor suprafeţei prin răspândire de 2-3 Kg/m² nisip de 0-3,15 mm bituminat cu 2-3% bitum prin cilindrare, excepţie făcând betoanele asfaltice rugoase. Se preferã utilizarea nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele care se executã dupã 1 octombrie, sau executate înainte de aceastã datã în zone umbrite şi cu umiditate excesivã, sau cu trafic foarte redus, se va realiza, cu aprobarea consultantului, pe baza constatãrilor pe teren, închiderea suprafeţei prin badijonare.

Badijonarea se realizeazã prin stropire cu bitum sau cu soluţie cationicã cu rupere rapidã cu 60% bitum diluatã cu apã ( o parte emulsie cu 60% bitum, o parte apã curatã, nealcalinã) şi rãspândire de nisip 0-3,15 mm cu un conţinut cât mai redus de praf (sub 0,09 mm) în cantitãţile arãtate mai jos :

-stropire cu bitum 0,5 Kg/m² ; rãspândire de nisip 3-5 Kg/m²

-stropire cu emulsie cationicã cu 60% bitum diluat cu apã 0,8-1 Kg/m² ; rãspândire de nisip 3-5 Kg/m²

5.9. .CONTROLUL CALITÃŢII LA PUNEREA ÎN OPERÃ

5.9.1. Controlul compactãrii

Autocontrolul compactãrii. În cursul execuţiei compactãrii, antreprenorul trebuie sã vegheze în permanenţã la :

•cadenţa execuţiei sã fie cea reţinutã la încercãri

•utilajele prescrise atelierului de compactare sã fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuã şi regulatã

•elementele definite practic în timpul încercãrilor (sarcina fiecãrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximã de depãrtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) sã fie respectate cui stricteţe.

Consultantul îşi rezervã dreptul, în cazul unui autocontrol insuficient, sã opreascã lucrãrile pe şantier, pânã când antreprenorul va lua mãsurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare. Pe parcursul execuţiei lucrãrilor, consultantul îşi rezervã dreptul de a efectua, fie inopinat, fie ca urmare a constatãrilor fãcute în cadrul verificãrilor de autocontrol, încercãri pentru a se asigura cã nu existã abateri semnificative ale rezultatleor obţinute. În cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitãţii de referinţã prescrisã, obţinutã în timpul studiului de alcãtuire a produsului, consultantul impune noi încercãri de compactare anulând modalitãţile de compactare iniţial fixate. Dacã aceste încercãri noi nu permit sã se atingã densitatea de referinţã, vor fi hotãrâte noi dispoziţii.

5.9.2. Controlul nivelmentului

Verificarea cotelor este fãcutã pe suprafeţe corespunzãtoare fiecãrei zile de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare

dintre profilele transversale ale proiectului, eventual şi în toate celelalte puncte fixate de consultant.

Toleranţele în raport cu cotele prescrise sunt :±2,5 cm pentru stratul de bazã şi ±1,5 cm pentru stratul de uzurã.

Dacã toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, cotele realizate sunt considerate convenabile.

5.9.3.Controlul denivelãrilor

Controlul denivelãrilor este efectuat aplicând pe suprafaţa fiecãrui strat:

•în sens longitudinal o riglã de 3 m lungime

•în sens transversal o riglã de 3 m lungime când drumul este cu o pantã planã

Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei în axul fiecãrei benzi de aşternere, în dreptul fiecãrei secţiuni transversale proiectate sau în oricare din locurile indicate de consultant.

Controlul transversal va putea fi efectuat în orice profil transversal proiectat sau în poziţiile indicate de consultant. Denivelarea maximã mãsuratã nu va trebui în nici un caz sã depãşeascã valorile indicate în tabelul de la punctul 5.3.2.e suprafaţarea. Consultantul va solicita evaluarea denivelãrilor dupã caz, cu echipamente specifice (APL, BUMPINTEGRATOR, etc.)

5.9.4. Rugozitatea stratului de uzurã

Rugozitatea stratului de uzurã va fi determinatã prin mãsurãtori cu pendulul SRT şi vor fi respectate valorile minime prevãzute în STAS 8849/83, sau prin metoda înãlţimii de nisip.

5.9.5. Frecvenţa controalelor

Lucrãrile executate	Categoria lucrãrilor	Frecvenţa controlului
Temperatura de aşternere	B	Permanent
Etalonarea atelierului de compactare	A	La începutul execuţiei
Controlul ocazional de compactare prin carotare	B,C	O carotã la fiecare 250 ml drum
Controlul profilelor
Reglajul de suprafaţã	BC	În fiecare zi şi la sfârşit de şantier
Controlul nivelmentului	C	În fiecare punct indicat
Controlul denivelãrilor	C	În fiecare punct indicat
A= încercãri preliminare de informare
B=controlul de calitate
C=coctrolul de recepţie

 

5.10. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI ABATERI LIMITÃ

                Grosimile straturilor vor fi cele prevãzute în profilul transversal tip din proiect.

Abaterile limitã locale de la grosimile prevãzute în proiect, pentru fiecare strat în parte, sunt sub 10%.

Lãţimile straturilor vor fi cele prevãzute în proiect.

 Abaterea limitã admisã va fi de :

•±5 cm pentru lãţimea unei cãi de rulare

•±2,5 cm pentru lãţimea unei benzi de staţionare.

           

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

            Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de santier. Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu executia de verificarile facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate.  Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.

           

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

-       proces verbal de lucrari ascunse

-       proces verbal de trasare a lucrarilor

-       proces verbal la recoltarea probelor de pamant

8. ANEXE

Specifice nu sunt