Casele vechi pot deveni locuinte moderne

In cele ce urmeaza va vom prezenta transformarile pe care le-a suportat o casa veche de 40 de ani pentru a avea, la final, aspectul unei locuinte confortabile si moderne. Pentru a i se conferi aceste atribute, imobilul a fost supus unor lucrari radicale de renovare si reamenajare ce au vizat in totalitate interiorul, lucrarile la exteriorul cladirii fiind amanate pentru o alta etapa.

Aceste operatiuni au vizat consolidarea structurii de rezistenta, eliminarea/refacerea vechilor finisaje, termoizolarea interioara a peretilor, redistribuirea spatiilor, inlocuirea instalatiilor si obiectelor sanitare. Din aceasta enumerare se poate observa ca locuinta prezentata a trecut prin toate etapele de renovare si reamenajare posibile, astfel incat s-a transformat intr-un camin cald si primitor. Mai trebuie sa mentionam ca exteriorul va fi si el supus acelorasi procese pe parcursul acestei primaveri.Casa are un regim de inaltime compus din parter si etaj. In momentul achizitionarii de catre actualii proprietari, aceasta nu beneficiase de nici o modificare structurala sau de imbunatatiri din momentul constructiei, in afara zugravelilor. in aceste conditii, au existat o multitudine de aspecte negative de care a trebuit sa se tina seama in faza de proiectare a renovarii si, ulterior, in cea de reamenajare. Mentionam ca proiectarea a fost rezultatul colaborarii dintre proprietar, care si-a dorit punerea in opera a anumitor idei proprii, si mesteri, care au asistat tehnic aceste dorinte: mai mult spatiu si confort termic.

Problema principala a fost generata de compartimentarea defectuoasa a spatiului la ambele niveluri ale imobilului. Remedierea acestui neajuns a constituit tema fundamentala a proiectului. Pentru exemplificare, mentionam ca parterul avea o suprafata utila de 30 mp, cuprinzand cinci incaperi distincte: vestibul, hol, dormitor, baie si scara de acces la etaj. In aceste conditii, functionalitatea spatiului era grav afectata. De aceea, punctul de pornire al reamenajarii a fost degrevarea spatiala a parterului prin desfiintarea peretilor de compartimentare comuni din vestibul, dormitor, hol si casa scarii, baia ramanand singurul spatiu distinct de la parter. Astfel, a fost obtinuta o zona de zi deschisa, ampla, care satisface in totalitate nevoia de spatiu si confort a proprietarilor. Ca o consecinta a demolarii acestor compartimentari, a aparut problema intaririi structurii de rezistenta la nivelul parterului. Astfel, pentru a nu afecta stabilitatea plafonului, au fost pastrate suprafetele de conjunctie ale vechilor ziduri, constituindu-se intr-un stalp de sustinere amplasat in centrul zonei de zi. Tot acum, pe liniile fostilor pereti au fost turnate grinzi din beton armat. Aceasta masura a fost necesara pentru a fi asigurata rezistenta planseului, relativ afectata de recompartimentare.Lucrarile de renovare au fost continuate cu termoizolarea peretilor exteriori. Deschiderea spatiului de la parter a avut drept consecinta obtinerea unei incaperi cu trei pereti in contact direct cu exteriorul. Acest lucru ar fi condus la un transfer termic ridicat pe timpul iernii, daca nu ar fi fost luate masuri. Tocmai de aceea, materialele termoizolante au fost aplicate in dublu strat: primul este din polistiren expandat, iar al doilea strat din placi din gips-carton. Ambele au fost fixate prin lipire cu adeziv. Aceste lucrari de termoizolare interioara reduc considerabil transferul termic dintre interior si exterior atat iarna, cat si vara, asigurand economii substantiale la bugetul de incalzire sau conditionare a locuintei.insa ele pot fi dublate de o alta lucrare, si anume de termoizolarea fatadei. in general, izolarea termica interioara implica costuri mai scazute decat cea exterioara, in cazul de fata prezentand avantajul de a putea fi executata in acelasi timp cu amenajarile interioare. Astfel, din considerente de buget, dar si pentru a respecta o anumita logica a lucrarilor de renovare interioara, proprietarii au amanat izolarea termica exterioara, decizia finala urmand a fi luata in functie de felul in care se va comporta cea interioara iarna, dar si de consumul centralei termice.De la parter spre etaj o alta modificare structurala a parterului a constat in micsorarea baii prin reconstruirea peretelui frontal cu 0,8 m mai in interior. Pentru aceasta operatiune au fost utilizate gips-cartonul si profilele metalice aferente. in urma lucrarii, a rezultat un mic hol care intermediaza accesul in baie, aici fiind montata masina automata de spalat. Din cauza micsorarii baii, cada a trebuit inlocuita cu o cabina de dus, instalatiile au necesitat refacerea in totalitate, s-au montat obiecte sanitare noi, iar peretii si pardoseala s-au finisat cu placi ceramice de faianta, respectiv gresie.Cea mai importanta modificare executata la parter a fost transformarea garajului in... bucatarie. Amplasarea lui initiala in interiorul casei a facilitat aceasta optiune a proprietarilor. Prin aceasta masura, a fost adaugata locuintei o suprafata de 22 mp. Usa garajului asigura legatura directa cu strada, noua utilitate data incaperii impunand zidirea ei. Spatiul generos a favorizat amenajarea unei bucatarii moderne, a unui loc de luat masa, dar si montarea centralei termice. O parte din spatiu a fost izolat prin construirea unui perete din gips-carton, cu scopul de a fi creat un loc pentru depozitare. Conductele noii instalatii de incalzire, realizate din polipropilena, au fost directionate prin  ardoseala catre locurile unde au fost amplasate caloriferele inca din stadiile initiale ale reamenajarii. Tot atunci au fost inlocuite instalatia electrica si conductele din cupru ale celei de apa.O alta lucrare (destul de solicitanta) din zona de zi aflata la parter a fost eliminarea vechii scari din beton. Din cauza faptului ca era construita dintr-un volum masiv de material, inlaturarea ei a necesitat eforturi considerabile. Castigul estetic a meritat insa toate eforturile.

Noua scara a fost construita dintr-un schelet metalic, pe care au fost montate treptele din lemn masiv si balustrada din inox.Structura etajului nu a cunoscut modificari majore. Doar in zona scarii a fost desfiintat un perete care delimita casa scarii de restul etajului. in afara acestei lucrari, aici au fost realizate numai finisaje si amenajari ale dormitoarelor (al parintilor si al copilului). Cele doua incaperi sunt unite printr-o usa care faciliteaza accesul imediat, copilul familiei fiind destul de mic. Totusi, contactul vizual dintre aceste camere este blocat de un corp de mobilier amplasat dormitorul parintilor, care, pe langa faptul ca asigura o anumita intimitate, tine loc si de garderoba.in concluzie, proiectul acestei reamenajari mizeaza pe lucarile specifice de renovare a locuintei, de la refacerea structurii pana la schimbarea instalatiilor si dotarea cu noi utilitati. Toate lucrarile au fost executate pe fondul unor modificari structurale, scopul proprietarilor fiind imbunatatirea radicala a confortului si esteticii locuintei la interior.